
Valea Bistrei si intreg tinutul gugulanilor este coplesit de tristete, in aceste zile de toamna tarzie, cand Achim Nica a pornit printre stele. Supranumit “regele doinei banatene” de catre breasla artistica a cucerit nemurirea prin vocea lui calda, sincera si profunda, prin modestie si dragoste pentru doinele si cantecele banatene de o rara frumusete.
Am vorbit adesea, in spatiul public, despre batranul meu prieten si despre forta caracterului sau, pentru ca profilul sau era intiparit in subconstientul meu, in natura mea. Acest om nu a speculat obtinerea succesului, nu a tintit cu persuasiune sa fie “in fata”. Virtutile sale l-au facut celebru. Lectia sa de normalitate si spirit taranesc nu a fost invatata decat de putini tineri artisti. Am invatat aceasta lectie in numeroasele turnee artistice, din dialogul nostru tihnit cand imparteam aceeasi camera de hotel, cand i-am trecut pragul casei de la Obreja ori cand am dormit la Salasul din coasta muntelui. In doinele sale s-a leganat copilaria si adolescenta mea si a doua generatii, oglindind in trairile sale autentice crampeie din viata satului banatean.
Achim a venit pe lume la data de 20 ianuarie 1930 in localitatea Obreja, o comuna situata in partea de nord a judetului Caras-Severin. Cariera muzicala a inceput-o la varsta de 30 de ani; relativ tarziu avand in vedere lansarea interpretilor in zilele noastre. A fost descoperit in timpul unui concert sustinut la Obreja de regretata Maria Tanase care dupa o scurta auditie ii propune acestuia sa mearga la Bucuresti pentru inregistrari.
Achim profita de aceasta oportunitate si la putin timp de la acest eveniment debuteaza in cadrul programului national de radio cu melodia care avea sa il faca celebru: “La Obreja intr-o Gradina”, un cantec creat si interpretat din suflet pentru localitatea pe care, spune Achim Nica, a dorit sa o faca cunoscuta in toata lumea.
Si-a continuat cariera in Caransebes, oras situat la 9 km de Obreja, unde intre anii 1965 – 1975 este angajat la Orchestra profesionista „Doina Banatului”. Sub indrumarea atenta a dirijorului Nicolae Perescu reuseste sa se afirme in fata publicului din tara si Banatul Sarbesc in cadrul numeroaselor turnee pe care le-a sustinut de-a lungul acestor ani.
Intre 1962 – 1979 a imprimat pe opt discuri Electrecord cu doine si cantece banatene prin care, dupa cum marturiseste, a dorit sa sa le deschida tinerilor interpreti calea spre folclorul autentic banatean. Din 1975 si-a continuat activitatea in Ansamblul “Iedera” din Otelul Rosu unde va canta pana in anul 1987. In cele cinci decenii de viata artistica a colaborat cu numeroase institutii de spectacol din tara.
Odata cu Achim Nica moare o lume. Lumea in care se regaseau; murgul plin de necaz, trifoiul cu roua, coasa noua, cararea feciorului luminata de luna, umbra deasa, unde se iubea cu mandruta lui frumoasa, samd. Printre stele o va regasi pe iubita lui Catalina, Catalina, mandra floare din gradina.
Pentru intreaga sa cariera a fost rasplatit cu numeroase premii si i-a fost acordat titlul de „Cetatean de Onoare” al Caransebesului in 1997 si titlul de „Cetatean de Onoare“ al Municipiului Bucuresti in 2001.
Fie-i memoria binecuvantata.
Andrei BARBOS