Rock Band

Intoarcerea la obarsii

OBICEIURI DE PESTE AN, TRADITII SI VALORI ARHAICE

Satul maramuresan – un muzeu viu

Atunci cand calatoresti prin acest tinut legendar, leagan de cultura si civilizatie romaneasca, descoperi satul primordial al lumii.

Maramuresul este considerat un muzeu viu in centrul Europei, o lume mirifica izolata intr-un cadru natural de o rara frumusete.

Maramuresul este un simbol, o chintesenta, un semn sub care se ascunde sufletul romanesc in forma lui cea mai elevata.” Nicolae Steinhardt.

Ai sentimentul ca horile Maramuresului nu stau niciodata sub tirania sfarsitului, ci ar putea continua oricat, precum sugereaza coloana nesfarsita a lui Brancusi''

C-tin Noica

Maramuresul-memoria ancestrala, inca vie a Europei.

Maramuresenii mai pastreaza si astazi, cu sfintnie, virtuti si obiceiuri populare de o rara frumusete.

Maramuresul, cu cele patru vetre etnografice, este un muzeu viu, care tezaurizeaza vechi mestesuguri iar elementele arhetipale fac inca parte din viata cotidiana.

 

Udatoriu din Surdesti

Stravechi obicei agrar generat de muncile de primavara. Avand la baza vechi credinte privind fertilitatea si rodnicia pamantului, comunitatea il sarbatorea pe cel mai harnic plugar al satului.


Tanjaua de pe Mara

Obicei de primavara cu rol de consacrare al celui mai vrednic plugar al satului. Asezat pe teleguta, plugarul va fi purtat de alaiul feciorilor inspre o apa curgatoare pentru ritualul de purificare si cinstire.

 

Fartatia

Unul dintre obiceiurile ceremoniale de peste an. Practica infratirii in Tara Chioarului si in Lapus este straveche, avand originile in zorii crestinismului, prezentand forme complexe de manifestare. Se practica in cadrul nuntilor, la Pasti sau Rusalii ori cu ocazia unor claci si a ospetelor.

O adevarata institutie sociala, care avea la baza increderea si prietenia reciproca, comuniunea si intrajutorarea in munca, legatura consfintita pana la moarte.

Claca

Simboliza spiritul de comuniune al obstei si punerea in practica a fartatiei.

Se facea cu ocazia secerisului si prasitului dar si la stransul fanului, al porumbului, la taiatul lemnelor sau la imprastiatul balegarului pe camp.

O parte dintre claci se incheiau cu un ospat bogat de la care nu lipseau ceterasii si dantul.

 

Vergelul

Cea mai indragita petrecere a sarbatorilor de iarna, de tinerii din Tara Chioarului. Jocul traditional se desfasura intre Craciun si Boboteaza si implica intreaga comunitate rurala.

 

Nunta

Amplu ceremonial de trecere, un complex de practici si ritualuri de initiere si consolidare a familiei. Cele patru vetre etnografice distincte ale Maramuresului au conservat forme arhaice de manifestare, o varietate melodica si ritualica, precum si oratia de nunta de o expresivitate remarcabila.


Sanzienele

O sarbatoare a solstitiului de vara. Sanziana, zana verii se scalda in noaptea de Sanziene in apa Viseului. De frumoasa ce era si cucul amutea. Fete si feciori adunau buchete de flori de sanziene,din care isi faceau cununite iar apoi horeau de dragoste si dor. Umblatul cu faclia, pe valea Viseului, prilejuia un spectacol nocturn atractiv.


Sezatoarea

Simboliza solidaritatea obstei si punerea in practica a fartatiei, legatura consfintita inca de la casatorie.In serile lungi de toamna si iarna, fetele si nevestele practicau diverse mestesuguri traditionale in comuniune, precum torsul lanei, tesutul, cusutul, impistritul si altele.


Datini de iarna

Maramuresul este una dintre cele mai expresive zone etnografice privind pastrarea datinilor si obiceiurilor de iarna. Colindele, umblatul cu Steaua, Viflaimul, Irodul, Capra si Jocul mastilor(bondrosii) fac din satul maramuresean un pol de atractie si traire autentica.

Colinda - unul dintre cele mai vechi si valoroase insemne ale dainuirii noastre peste veacuri.

In contextul sarbatorilor de iarna, colindatul ocupa un loc primordial, reprezentand o serbare ampla, de mare complexitate, care implica intreaga comunitate.

Prin colinda ne intoarcem la cele mai vechi straturi si radacini ale spiritualitatii poporului roman.

Ultimele postari

09th Aprilie 2014
Concert de pricesne
Biserica Ortodoxa din localitatea Cernesti a rasunat duminica, 6 aprilie, sub vocile corurilor de copii de la scolile din comuna, a corului Ansamblului “Magura” din Cernesti, a Rafilei Barbos, care si-a lansat un album de pricesne, a Coralei... Full story >>
11th Februarie 2014
Obarsii
Reîntoarcerea la Obârşii Pentru a şti ce vrei să fii şi încotro vrei să mergi, trebuie să afli, mai întai, cine eşti. Doar întoarcerea la obârşii te ajută să-ţi cunoşti rădăcinile spirituale. Cred că un citat din celebrul... Full story >>
28th Aprilie 2013
Disolutie identitara
Sensul vietii noastre se reveleaza atunci cand redescoperim radacinile spirituale iar acestea isi au obarsiile in vatra satului. Ne place sa credem ca am mostenit o lada de zestre dar fenomenul implacabil al globalizarii o goleste de continut.... Full story >>
13th Aprilie 2013
Maramureşul
Ţinut de descălecători şi întemeietori de ţară, păstrează şi azi, neştirbit şi neprefăcut, un trecut românesc din cele mai sigure şi înălţătoare. Aceasta se poate vedea bine şi dincolo de aspectul etnografic, dincolo de... Full story >>
13th Aprilie 2013
Maramureşeană
Ce poate fi mai simplu de frumos decat o poartă încrustată-n lemn deschisă ca un zâmbet luminos ce-nseamnă bucurie şi îndemn. Full story >>
09th Septembrie 2012
Artă autentică şi bun gust la Festivalul Sete Sois, Sete Luas
  Week-endul trecut, Complexul Turist Şuior a găzduit o manifestare culturală de promovare a culturii tradiţionale autentice atât locale, cât şi europene, menită să contribuie la dezvoltarea turismului în zonă. Festivalul Internaţional... Full story >>
23th Februarie 2014
Grigore Lese-aniversara.
Grigore Leşe-împăcarea cu Maramureşul. A-i acorda omului de cultură, Grigore Leşe, un titlu onorific, după ce au făcut-o atâţia alţii din larga lume, nu este neapărat o favoare personală ci, mai degrabă o şansă de împăcare şi... Full story >>
29th August 2013
Festivalul International SETE SOIS SETE LUAS la BAIA SPRIE
Festivalul Sete Sóis Sete Luas, a ajuns, în anul 2013 la cea de-a XXI ediţie şi este promovat printr-o reţea culturală din care fac parte peste treizeci de oraşe din 13 tari ale lumii: Brasilia, Republica Capului Verde, Croaţia, Franţa,... Full story >>
02th Iulie 2013
Visit Maramures
Interesul  fata de tematica Site-ul nostru din partea romanilor risipiti prin lumea larga si, cu atat mai mult, pentru toti cei care vor sa descopere identitatea noastra culturala, ne confera bucuria de a adresa sincere multumiri. Ungaria, Spania,... Full story >>
24th Iunie 2013
JOC TRADITIONAL la Fauresti
Revitalizarea traditiilor din vatra chioreana este unul dintre obiectivele Ansamblului Folcloric DOR CALATOR al Casei de Cultura din Baia Sprie. Avand sustinerea Asociatiei Culturale VATRA SATULUI CHIOREAN, in care activeaza iubitori ai culturii... Full story >>
18th Mai 2013
LARISA UTA, castigatoarea Trofeului Festivalului de Folclor „Valeria Peter Predescu” din Bistrita
Studentă în anul II a Facultatii de Muzicologie a Academiei de Muzică Gheorghe Dima, solistă a Ansamblului Folcloric Dor Calator al Casei de Cultura din Baia Sprie, talentata interpretă a Ţării Chioarului câştigă cel de-al patrulea mare... Full story >>
29th Martie 2013
“Vatra satului chiorean” la Reuniunea internationala SETE SOIS SETE LUAS-Oristano, Italia
La sfarsitul saptamanii trecute, 23-24 martie, reprezentantii oraselor si institutiilor care au aderat la reteaua culturala internationala Sete Sois, Sete Luas, s-au reunit in Sardinia, la Oristano, in sala de consiliu a Palazzo degli Scolopi.... Full story >>
15th Februarie 2014
Asociatia Culturala Vatra Satului Chiorean
OBIECTIVE   - organizarea de manifestări artistice şi programe mass-media în scopul promovării culturii tradiţionale autentice;  - susţinerea activităţii Ansamblului Folcloric DOR CALATOR, ca formă de promovare a valorilor... Full story >>
15th Februarie 2014
Ansamblul Folcloric Dor Calator
In memoriam VASILE MANDRU     În contextul proiectului de activităţi ale Casei de Cultură din Baia Sprie, în toamna anului 2008, se înfiinţează Ansamblul Folcloric DOR CĂLĂTOR, ca formă de promovare a valorilor autentice plămădite în... Full story >>
15th Februarie 2014
Andrei Bărbos – mesager al Fisculaşului
Repertoriul expresiv, costumul tradiţional şi prezenţa scenică îl impun pe interpretul Andrei  Bărbos ca mesager autentic al cântecului chiorean.Venind dintr-un Nord încărcat cu străvechi legende româneşti, cu oameni primitori, care... Full story >>
15th Februarie 2014
Andrei Barbos - calatorind cu dorul
Pe cărări de dor Venind de pe un Fisculaş arhaic, dar nu îmbătrânit în uitare, de pe valea râului Bloaja, Andrei Bărbos aduce cântecul în sânge, în glas, în spirit, redescoperindu-i izvoarele, înspre dăinuire. Fiind al doilea... Full story >>
19th Aprilie 2014
PASCALA
E anotimpul când ne primenim fiinţa Şi-n Domnul Sfânt ne întărim credinţa. E vremea când luăm Lumină din Lumină Şi lumea-i mai curată mai crestină!   Bisericuţele ce străjuiesc pe deal, În sfântul, românescul meu Ardeal, S-au... Full story >>
01th Martie 2014
De Martisor
Primăvară, primăvară, Înverzeşte câmpu’ iară, Să răsară florile Să le-adune fetele. Primăvară cu flori multe Ia grăbeşte, hai mai iute, Că am o mândruţă frumoasă Şi până ce-i iarna geroasă Nu o pot scoate din casă. Şi,... Full story >>
22th Februarie 2014
Jocul traditional al satului
În puţine regiuni ale ţării s-au păstrat atât de bine credinţa, obiceiurile, cântecele şi jocul satului ca în vetrele etnografice ale Maramureşului. Satele de pe Fisculaş au făcut parte din domeniul Cetăţii Chioarului, iar mai apoi... Full story >>
22th Februarie 2014
Udatoriu din Surdesti-obicei de pe Fisculas
Începutul anului agrar era marcat în satele chiorene de numeroase obiceiuri. Udătoriu′ este un străvechi ritual agrar, motivat de muncile de primăvară şi avea drept scop sărbătorirea celui mai harnic om din sat, primul care a ieşit cu... Full story >>
28th Ianuarie 2012
Traditii
Laudă ţăranului român ,,Mulţi învăţaţi consideră naşterea şi începuturile neamului românesc drept o enigmă sau un miracol, sau, în sfârşit, ceva inexplicabil prin obişnuitele metode istorice. Este, fără îndoială, o minune cum... Full story >>