cernesti
Concert de pricesne
9 aprilie 2014
joc
Muzeul satului in sarbatoare
22 aprilie 2014
pascala

E anotimpul când ne primenim fiinţa

Şi-n Domnul Sfânt ne întărim credinţa.

E vremea când luăm Lumină din Lumină

Şi lumea-i mai curată mai crestină!

 

Bisericuţele ce străjuiesc pe deal,

În sfântul, românescul meu Ardeal,

S-au primenit de Sfânta Sarbatoare

Şi-s pline de bătrâni, de prunci, de soare.

 

Sărbătoarea Pascală se caracteriza, în satul tradiţional, prin atribute renovatoare, când creştinii cautau să trăiască timpul lui Dumnezeu. De Paşti, se împăcau cu toţi oamenii, zicându-le fraţi şi celor ce-i urau pe ei. Săptămâna mare era o perioadă de efervescenţă pentru toţi membri familiei. Femeile pregăteau alimentele rituale; mielul, pasca, colacii, ouale, etc. în vederea sfinţirii la Slujba Învierii Domnului. Creştinii trăiau un timp magic, purificator, dovadă fiind numeroasele practici şi credinţe rituale.

Omul contemporan este mai interesat de Hypermarket decât de Biserică şi semnificaţia Învierii lui Hristos iar Paştile sunt confundate cu serbările câmpeneşti de îndestulare. Lumea de astăzi este ancorată în cultul progresului material ori cu cât suntem mai avansaţi mecanic, material, cu atât suntem mai departe de esenţa lumii spirituale, de sfinţenie. Ernest Bernea, celebru sociolog şi umanist, aprecia; “ cu cat ne îndepărtăm de omul tradiţional, cu atât mai mult creşte riscul imposturii”. Un bun român este ţăranul învaţat, dens de credinţă.

Dumnezeu nu este nevoit să-i caute pe oameni. Doar îi aşteaptă! Nu le îndeasă în traistă, cu de-a sila ci le deschide braţele. Noi nu trebuie decât să măturăm cărarea îngustă înspre mântuire. Mai ştim că poarta spre Dumnezeu este credinţa iar calea este rugăciunea.

În Noaptea Învierii vom redescoperii că esenţialul în lumânare nu este ceara, care se topeste, ci, faptul că luminează în jurul ei. Prin urmare; dă lumii ce ai mai bun şi poate să nu fie deajuns niciodată. Continuă, totuşi, să dai ce ai mai bun. Analiza finală este între tine şi Dumnezeu, nu între tine şi ceilalţi oameni! Să trăim timpul omului din eternitatea Domnului.

Hristos a Înviat, în firul ierbii!

A înviat Hristos în adevăr,

În poieniţa-n care zburdă cerbii,

În florile de piersic şi de măr.

 

Andrei B.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *