La vatra satului am lasat un paznic
22 martie 2012
alt
Eveniment
14 aprilie 2012

Despre vatra satului

A vorbi despre vatra satului romanesc, despre istoricul satelor noastre, traditii, cultura, despre tot ceea ce cuprinde satul romanesc, nu e usor. Neamul romanesc a fost nevoit adeseori sa infrunte, in decursul istoriei milenare, tendintele cotropitoare ale imperiilor vecine, care ravneau la bogatiile acestor pamanturi, in ciuda conditiilor vitrege in care si-a dus existenta el a ramas neclintit in vatra sa stramoseasca si a pastrat fiinta nationala.
Vatra satului maramuresean este expresiva pentru  satul romanesc generic si este greu sa vorbesti de satul marmuresean, sa vorbesti despre Maramures, despre istoria sa ori despre arta traditionala unica. Cum este si cimitirul vesel de la Sapanta. 
Maramuresul, un taram al legendelor, prin dimensiunile simbolice ale lui Gelu Menumorut, Dragos Voda, Bogdan Voda, Pintea Vitezul.
Smulgerea acestei parti de tara din  teritoriu national a intrerupt dezvoltarea normala a vietii economice si social-politice unitare, separand de restul tarii populatia romaneasca din partea nord-vestica a Transilvaniei care a fost supusa unui regim brutal si sangeros de persecutii, urmarindu-se deznationalizarea si reducerea ei numerica. Crimele odioase din lagarul de munca din Muntii Copilasi sunt o marturie, dar mai ales  masacrul de la Moisei. Poporul roman a avut un Lidice al lui.
In cazul Moiseiului, mitul are o adanca semnificatie filosofica, simbolizand eterna lupta dintre viata si moarte, dintre fiinta si nefiinta. In filosofia populara,  in vatra satului taranul gaseste linistea spirituala, pacea cu el insusi, dupa truda de zi cu zi, de la nastere si pana la plecarea lui pe drumul fara intoarcere.
Locuitorii satelor de pe Mara , Iza, Cosau si Viseu, vaile care definesc zona, si-au conservat  propria identitate. Pe Mara, daca poposim in satul Desesti, vom putea admira biserica din lemn construita in anul 1770. In Hoteni putem admira minunatele porti, splendid decorate si, mai ales, gospodariile, devenind faimos  printr-un obicei stravechi din vremea romanilor – Tanjaua.
Valea Cosaului, la Calinesti, pe o colina  vom gasi o biserica singuratica construita la 1630, valtorile sau cazanul de horinca. Satul Sarbi, cu frumoasele porti  sculptate. Sculpturile de pe porti sunt prezente in zona din perioada neolitica, iar cele doua biserici din lemn construite la 1665 si 1667 par sa ne spuna ca in aceasta vatra traiau doua comunitati.
Valea Izei prin pitorescul ei, cu vetre satravechi, cum ar fi:Vadul Izei, Valea Stejarului, Poienile Izei, Ieud, apoi Barsana cu biserica din lemn construita la1700. Acest sat  si-a luat numele de la ciobanii care cresteau oile cu lana lunga, numite barsane.
Lunga vale a Viseului ascunde adevarate frumuseti si multe sate cu traditii deosebite.
Valea Lapusului, separata de Maramuresul istoric de munti, are identitate proprie.  Zona este cunoscuta ca Tara a Lapusului, locuita inca din cele mai vechi timpuri, unde activitatea economica este cunoscuta inca din Evul Mediu.
Tara Chioarului  cu fanetele si pasunile ei iti dau senzatia unui paradis. Este zona mai putin cunoscuta decat Maramuresul istoric si Tara Lapusului ,dar foarte bogata  din perspectiva mestesugurilor traditionale. Sunt multe tezaure arhitercturale. Biserici construite din lemn, care dau impresia ca sunt facute dintr-un singur trunchi, cu formele lor unice, destinate sa dureze in timp.
Omul, dintotdeauna, mai inainte de neam si-a iubit familia, mai inainte de lume si-a iubit neamul si iarba de pe pamant. Acest simt il are fiecare neam, prin urmare si romanul.
Romanul are nevoie astazi sa cunoasca istoria nationala, caci din ea va invata sa aiba demnitate, ea ii va aduce aminte de faptele strabunilor. Va iubi  libertatea, o va pretui, daca va fi demn de ea  iar daca nu va muri asa.
Fiecare dascal de la sate sa munceasca temeinic ca sa educe poporul nostru, sa cunoasca originile sale si eroismul de care au dat dovada stramosii nostri. Fiecare vatra de sat are o istorie si ea trebuie cunoscuta. Satul romanesc este uitat si pot sa spun ca sunt putine publicatii de etnogafie, folclor si monografii ale satelor noastre, prin care sa se demonstreze valorile inestimabile ale satului.
Cu atat mai imbucuratoare este initiativa lui Andrei Barbos, cel care aduce la cunostinta adevarate tezaure. Acesta incearca cu pasi mici dar siguri  sa valorifice o mostenire, fara a spera beneficii. Beneficiarii suntem noi toti.
Cu respect, Sandel Simionca, Bergamo,Italia

Ruga pentru satul meu
Cauta spre rugaciunea mea, Doamne, Dumnezeule, sa auzi cererea mea si rugaciunea mea, cu care se roaga robul tau astazi inaintea ta, sa fie ochii tai deschisi spre vatra satului acesta, ziua si noaptea, sa ajungem in locul in care ai zis, fie numele meu acolo si sa auzi rugaciunea cu care ma rog tie, in locul acesta , sa asculti cererea robului tau si a celor din sat. Si orice vor cere din locul acesta, sa auzi Doamne din inaltul cerului, sa ai indurare cu acest sat, cu aceasta vatra romaneasca. Bun si iertator sa fii cu ei.
Preot Vasile Nichiti-Sebis, Bistrita Nasaud-Ruga ptr. Sat (1907)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *